Publicat de: Andra Bunea | 08/09/2013

Profesorul de Piatra Craiului ne-a predat lectia „Valea Podurilor si Braul Soarelui” (7 sept. 2013)

Razvan imi promisese inca inainte de concediu ca vom iesi in P. Craiului cu cineva din Zarnesti care cunoaste bine traseele din Crai. Concediul a trecut si noi nu am mai iesit. Totusi, surpriza placuta a venit vineri, cand Razvan m-a sunat si mi-a zis ca mergem sambata (ieri) in Crai si facem un traseu fain, pe care o sa ni-l arate un domn care vine de la Iasi. M-am gandit – ce interesant, vine cineva de la Iasi sa ne arate noua celor din Brasov si Zarnesti un traseu fain in P. Craiului. Nu numai ca ni l-a aratat, dar ne-a dat clasa ! Acest domn din Iasi merge in P. Craiului din 1976 si cunoaste Craiul mai bine decat cunosc eu Tampa !!

Intalnirea pentru traseu a fost sambata dimineata (7 sept.) la Casa Vlad din Plaiul Foii (o cabana cu camere de inchiriat; se afla cu vreo 500 m inainte de cabana Plaiul Foii). Ne-am intalnit acolo cu persoana din Zarnesti pe care o cunoaste Razvan, cu domnul din Iasi si cu inca doi amici ai acestuia (unul din Bucuresti si unul din Sibiu). Nu voi da numele persoanelor pentru ca nu le-am cerut acordul in acest sens.

Vremea a fost splendida ieri, cu un cer senin cristal. La ora 9:30 am pornit pe traseu. Am intrebat pe unde vom merge si mi s-a spus ca vom urca pe Valea Podurilor, de unde vom intra pe Braul Soarelui; vom decide apoi ce traseu sa urmam la coborare. De Valea Podurilor mai auzisem (m-am ratacit odata in zona aceea), dar de Braul Soarelui nicidecum. Entuziasmul meu era la cote maxime la gandul ca voi face un traseu inedit in Crai. Pot sa va spun ca nu eram pregatita in nici un fel pentru splendoarea care avea sa urmeze.

Intrarea pe Valea Podurilor se face din drumul forestier care se afla vizavi de cabana Plaiul Foii. Dupa vreo 2 km, drumul forestier se transforma intr-o poteca ce serpuieste prin padure; la un moment dat poteca paraseste valea de-a lungul careia urca si merge la stanga printr-un hatis de urzici, trunchiuri de copaci cazuti si rugi de mure. In momentul in care poteca se apropie de munte, se ramifica in doua carari. Noi am continuat din nou spre stanga. Am mai mers putin si am ajuns la Termopile. De acolo aveam vedere directa spre Valea Podurilor, pe care nu am putut sa o atacam frontal pentru ca are la intrare o saritoare verticala foarte mare. Ca sa intram pe aceasta vale, a trebuit sa mai urcam putin prin dreapta. Am ajuns astfel in Amfiteatrul Coltilor Gemeni, unde ne-am intersectat cu Braul de Mijloc, care vine dinspre Calinet si continua spre dreapta catre Anghelide si Lanturi.

Spectacolul a debutat la modul superlativ inca de la intrarea in Amfiteatrul Coltilor Gemeni. Acolo am urcat spre stanga printr-o saritoare, am mers pe deasupra Vaii Podurilor (prin dreapta), iar putin mai sus am coborat in firul vaii. Din acel punct se putea vedea saritoarea verticala spalata cu care debuta valea, pe care nu puteam sa o urcam daca intram de jos pe vale. Am continuat sa urcam pe firul vaii in jur de 15-20 minute, timp in care am avut de trecut o singura saritoare mai dificila (destul de verticala si spalata), care nu ne-a pus insa probleme pentru ca era uscata. Am facut apoi dreapta pe un valcel care ne-a scos in strunga din spatele Coltilor Gemeni.

In momentul in care am ajuns in strunga Coltilor Gemeni, domnul din Iasi ne-a informat ca acolo incepe Braul Soarelui si ca aceasta este prima dintr-o lunga serie de strungi (sau sei) pe care aveam sa le trecem*. Incepand de aici, spectacolul naturii ne-a coplesit pas cu pas si nu ne-a dat ragaz nici un moment sa ne „obisnuim” cu frumusetea. Pe masura ce avansam, atat creasta Pietrei Craiului in stanga, cat si vaile abrupte din dreapta se desfasurau in fata ochilor nostri cu o splendoare ametitoare. De cand merg eu pe munte (si sunt vreo 8 ani de atunci) nu am mai vazut atata frumusete intr-o singura zi. Cuvintele sunt sarace ca sa exprim bogatia de forme si culori. O sa las pozele sa spuna ceea ce eu nu pot sa exprim. Am facut foarte multe poze tocmai din dorinta de a-mi aminti cat mai mult de aceste imagini magnifice. Traseul nu ne-a pus probleme din punct de vedere tehnic. A avut si cateva zone de catarare, dar nimic iesit din comun.

In apropiere de cea de-a treia strunga am avut parte si de o peripetie, care a dat si mai multa „culoare” traseului nostru (mai exact cateva picaturi rosii pe stanci). Un bolovan pornit de sus l-a lovit pe unul dintre participanti si i-a strivit degetul inelar de la mana stanga. Piatra a cazut pe verigheta, pe care a turtit-o. De fapt, ceea ce l-a protejat a fost chiar verigheta: daca nu o avea, bolovanul i-ar fi cazut pe incheietura degetului si i l-ar fi zdrobit. Verigheta a primit socul si astfel osul nu a fost rupt. Totusi, rana a fost destul de adanca (a plesnit carnea in lateral pe vreo 2 cm). Facand haz de necaz, i-am spus in timp ce unul dintre participantii la traseu il pansa: „Faptul ca esti casatorit te-a salvat !” Cel in cauza a dat dovada de mult curaj in momentele imediat urmatoare accidentului, desi ii venea sa urle de durere. A avut puterea sa continue traseul in aceste conditii (cu degetul bandajat bineinteles), urmand ca seara sa mearga la spitalul din Zarnesti pentru o curatare profunda si o suturare a ranii. Din fericire, incidentul descris mai sus nu a afectat continuarea traseului si nu ne-a impiedicat sa ne bucuram mai departe de frumusetea de vis a acestei zone putin explorate din Crai.

Aproape de punctul final al Braului Soarelui se afla o poienita expusa la soare, numai buna de plaja. Am stat acolo vreo jumate de ora si ne-am bucurat de peisaj si de mangaierea razelor de soare la amiaza. Se vedea intr-o parte Timbalul Mare si in cealalta Vf. La Om. Ne-au tinut companie cateva capre negre, care se bucurau si ele de soare pe o creasta apropiata.

Din poienita am mai coborat putin si am intersectat din nou Braul de Mijloc, care vine de la Termopile si merge catre Lanturi. Aveam ca optiuni de coborare Craita si Canionul lui Anghelide. Desi eu mi-as fi dorit sa coboram pe la Craita, s-a decis pana la urma sa coboram pe Canionul lui Anghelide pentru ca este traseul cel mai scurt. Am lasat Craita pe alta data (se pare ca este mai spectaculoasa la urcare decat la coborare). Inainte sa intram in canion, am coborat putin in dreapta pe Braul de Mijloc si am admirat „Ulciorul” (o grota in care se prelinge apa pe pereti si umple o adapatoare pentru capre).

Canionul lui Anghelide, pe care eu il cunosteam deja (l-am urcat o data si coborat de doua ori) nu ne-a pus probleme la coborare. Mai greu a fost pe grohotisul care urmeaza dupa canion la intrarea in padure. Dar cu putina atentie, am terminat cu bine si aceasta portiune. In saua din Fereastra Mare a canionului Razvan ne-a facut o demonstratie de catarare la liber pe un perete lateral.

Pe la 19:30 am iesit in drumul forestier care vine de la Spirlea, iar in jurul orei 20:00 eram inapoi la Casa Vlad. Mai era putina lumina, asa ca am admirat din nou creasta si am incercat sa identific de la distanta traseul pe care l-am urmat noi. Cred ca nu exagerez cu nimic daca spun ca traseul de ieri este cel mai frumos si spectaculos traseu pe care l-am facut vreodata, nu doar in Piatra Craiului (asa cum am afirmat aseara), ci din tot ce am facut pana acum in Romania. Nu doar traseul a fost la superlativ, ci si echipa cu care am mers: oameni curajosi, care iubesc si cunosc muntele.

Nu pot decat sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru protectia acordata (incidentul care a avut loc ne-a aratat ca putea sa fie mult mai rau daca nu ne pazea Dumnezeu) si sa visez la ziua in care ma voi intoarce din nou pe acest traseu ca sa-l arat si altor prieteni. Astept de asemenea cu nerabdare sa descopar si alte trasee nemarcate in compania domnului din Iasi, care a fost sambata profesorul nostru de Piatra Craiului. Cu un asemenea profesor, cum sa nu iubesti Craiul ?!

*Razvan a numarat toate seile de pe Braul Soarelui (unele mai mari, altele mai mici): in total sunt 13.

Acum va las sa va delectati cu pozele!

Această prezentare necesită JavaScript.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: