Publicat de: Andra Bunea | 23/12/2013

Sfarsit de decembrie bland in Iezer (22-23 dec. 2013)

Andrei (un amic din Bucuresti) ma anuntase de vreo doua saptamani ca este liber pe 21-22 dec. si ca ar vrea sa faca o tura de doua zile. Am vorbit cu Razvan la inceputul saptamanii si l-am intrebat daca ar vrea si el sa iasa intr-o tura de doua zile. Razvan mi-a zis ca da, dar nu poate sa iasa sambata pentru ca are treaba. Mi-a propus sa mergem duminica si luni in Iezer, o destinatie care îi este foarte draga, mai ales în aceasta perioada in care nu putem urca pe vai abrupte (nu este inca suficienta zapada ca sa mergem la coltari). L-am informat pe Andrei, care mi-a spus ca nu va putea participa decat o zi (duminica). L-am anuntat si pe Sebi, care a reusit sa faca un schimb de tura ca sa vina. Sebi nu mai fusese în Iezer, asa ca a profitat de ocazie.

Duminica dimineata ne-am întalnit la OMV-ul din Bartolomeu la 8:20. Ruta a fost DN 73 pana la intrarea in Campulung Muscel, unde am facut dreapta, am traversat satul Leresti si am mers pana la cabana Voina, care se gaseste la 20 km de DN 73. La Voina ne astepta Andrei, care nu era singur: mi-a facut surpriza sa o aduca si pe Lucia, prietena cu care, alaturi de Razvan, am mers pe Mont Blanc in 2008 (https://andrabunea.wordpress.com/2013/04/28/raport-de-tura-ascensiune-pe-mont-blanc-in-prima-decada-a-lunii-august-2008/). Lucia locuieste în Targoviste si este foarte ocupata în ultima vreme. Nu ne-am mai vazut si nu am mai iesit împreuna pe munte de anul trecut pe 31 dec., cand am facut traditionala noastra iesire de Anul Nou. M-am bucurat foarte mult sa o revad.

Am lasat masinile în apropiere de cabana Cuca (vreo 3 km mai sus de Voina), ne-am echipat si am pornit pe traseu. Am urcat prin padure pe triunghi rosu, dupa care am iesit în golul alpin si am continuat pe Plaiul lui Pātru. Dupa o scurta pauza la o stana din zona, am urcat mai departe spre Vf. Batrana (2.341 m). Andrei ne-a însotit pana pe Batrana; Lucia nu era intr-o forma fizica excelenta, asa ca s-a oprit putin mai jos de Batrana. Dupa traditionalele poze de varf, Andrei si-a luat ramas bun de la noi si s-a grabit s-o ajunga din urma pe Lucia, care o luase deja la vale.

Noi (eu, Razvan si Sebi) am continuat pana aproape de Vf. Rosu (2469 m), unde am pus cortul duminica seara. Razvan cunostea un loc de cort in zona, pentru ca mai facuse acest traseu cu Andrei acum vreo trei ani. Am ajuns la locul de cort tocmai cand începea sa se intunece. Vantul batea destul de tare, ceea ce ne-a îngreunat putin actiunea de montare a cortului. Dupa ce am reusit sa montam si sa ancoram cortul, Sebi si Razvan au taiat cateva blocuri de zapada, pe care le-au pus în jurul cortului pentru o mai buna izolare împotriva vantului.

Am pus rucsacii în veranda cortului, ne-am descaltat si am intrat în cort, unde atmosfera era mult mai placuta decat afara. Razvan adusese primusul, asa ca am putut sa ne bucuram de cateva cani de ceai cald si de o masa copioasa. Pe la 20:30 s-a dat stingerea. Eram toti rupti de oboseala si zgribuliti de frig, asa ca ne-am bagat în sacii de dormit.  Vantul a batut cu putere toata noaptea. Insa cortul era bine ancorat, asa ca nu am avut probleme.

Sebi mi-a spus a doua zi ca a dormit dus. Eu insa am adormit foarte tarziu. Inca nu reusisem sa adorm pana la 2 noaptea, cand am iesit afara din motive biologice (bausem cam mult ceai). Afara era destul de multa lumina: luna stralucea cu putere, desi era in descrestere. Stelele sclipeau in atmosfera glaciara. Peisajul cu muntii din jur luminati de luna era fantastic. Daca pe Iezer poate sa fie atat de frumos iarna, imi imaginez ca pe Everest este cu mult mai spectaculos.

Luni dimineata ne-am trezit pe la 7 si ceva. Am iesit mai întai sa vedem rasaritul. Peisajul era impresionant. A meritat sa petrecem o noapte la cort la aproape 2400 m în conditiile acelea vitrege pentru a putea beneficia în direct de un rasarit de soare superb. Imediat dupa ce a aparut soarele, atmosfera a început sa se încalzeasca. Am luat micul dejun în cort si am baut cateva cani de ceai cald. Am trecut apoi la strangerea cortului si la pregatirea rucsacilor, activitati care ne-au luat destul de mult timp. Abia la ora 11:00 am reusit sa plecam la drum. Pentru luni ne propusesem sa urcam pe Vf. Rosu (2469 m), sa continuam apoi pe Vf. Iezerul Mare (2.462 m), dupa care sa coboram spre cabana Voina pe muchia Vacarea (banda rosie). Pe Vf. Rosu era un indicator pe care scria: „Cabana Voina 5 ore” (noi am facut 4 ore pana la Voina).

Am avut parte de un peisaj sublim pe tot traseul. De pe Vf. Rosu si Vf. Iezer se vedeau foarte bine Fagarasii (atat Vf. Moldoveanu, cat si Vf. Negoiu). Aveam coltarii la noi, dar nu i-am folosit pentru ca nu a fost nevoie (erau doar cateva portiuni de zapada inghetata, pe care le-am trecut fara probleme).

Pe masura ce coboram pe muchia Vacarea, se vedeau tot mai bine Piatra Craiului si Bucegii. Vremea era splendida: cald si senin, neasteptat de cald pentru un sfarsit de decembrie. Am continuat sa mergem mult timp în tacere, vrajiti de splendoarea din jurul nostru. In jur de 14:45 am intrat în padure si am continuat ultima portiune pe un drum forestier foarte abrupt si plin de obstacole. Coborarea prin padure a fost singurul moment mai putin placut al traseului. In rest, traseul a fost deosebit de spectaculos datorita vremii frumoase, dar mai ales datorita peisajului unic pe care îl ofera masivul Iezer-Papusa: esti inconjurat de munti din toate partile.

La 15:30 am ajuns la cabana Voina. Razvan a mers sa aduca masina, pe care o lasase aproape de cabana Cuca. Eu si Sebi l-am asteptat în cabana, timp în care am si mancat ceva. Razvan a venit dupa jumatate de ora. Ne-am imbarcat rapid si am plecat. Dupa o scurta pauza în Campulung, am pornit spre Brasov. Am ajuns acasa în jur de 7 seara, obosita dar încantata de aceasta tura de doua zile. Lucru interesant: cand am plecat duminica dimineata din Brasov era ceata; cand ne-am intors luni seara, era din nou ceata. Datorita Iezerului, am reusit sa evadam din ceata care a pus stapanire pe depresiunea Brasovului in ultimele zile si sa ne bucuram de soare. Las acum pozele sa vorbeasca !

Această prezentare necesită JavaScript.

Reclame

Responses

  1. Bravo Andra! Tare mi-ar fi placut sa fiu si eu cu voi acolo! SARBATORI FERICITE! Alexandru


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: