Publicat de: Andra Bunea | 28/06/2014

Back to Tampa (28 iunie 2014)

Nu m-am mai catarat de mult timp pe Tampa, mai ales dupa ce am descoperit Cariera din Solomon. Nu era prevazut sa ma catar azi pe Tampa, dar pana la urma a fost foarte fain.Vorbisem ieri sa mergem toti 4 in Cheile Rasnoavelor sa ne antrenam pe trasee cu mai multe lungimi de coarda (LC), printre care si Creasta Generalului. Insa Alex nu a mai putut sa vina azi, asa ca am anulat iesirea in Rasnoave. Nu ma simteam pregatita sa urc pe Creasta Generalului cu 2 secunzi, in conditiile in care nu aveam semicorzi, ci corzi de escalada (mai grele si mai greu de manevrat).

Am vorbit cu Cosmin si Victor azi dimineata si le-am propus o iesire mai pe langa casa, mai precis pe Tampa (asta pentru ca fusesem ieri dupa-amiaza la catarare in Pietrele lui Solomon, asa ca doream sa mai variem). Intentionam sa ne antrenam pe cateva trasee si pe langa asta, voiam sa le explic si cateva chestii legate de asigurare. In jur de 10:30 eram deja la baza peretelui de catarare. Ne-am dat mai intai cap toti pe traseul scoala de sub Diedru (5a+), dupa care le-am aratat tehnica de urcare pe coarda cu 2 noduri prusice si un anou. Au exersat fiecare de cate 2 ori si au prins miscarea, ba chiar le-a placut ! Dupa aceea, am improvizat o regrupare in 2 puncte si le-am explicat principiile de baza ale regruparii. Ma bucur ca am reusit sa ne ocupam azi de aceste exercitii. Din moment ce vrem sa facem mai multe LC, aceste elemente trebuiesc cunoscute. De-acum putem sa ne bagam pe trasee cu mai multe LC si sa aplicam ce am invatat.

Dupa traseul scoala ne-am mutat mai la stanga ca sa facem „Hornul” (5a+) si „Lingura” (5b+). De mentionat ca vremea a tinut cu noi toata ziua. Nu ne temeam de ploaie (prognoza era buna), ci mai degraba de soare. Peretele de pe Tampa nu este prea cautat vara pentru ca este expus la soare dupa-amiaza. Insa astazi nu prea a fost soare. Cu exceptia catorva minute de cer senin si soare dogorator, in rest a fost innorat si racoare. Ne temeam la un moment dat ca o sa ploua: se adunasera niste nori negri amenintatori, dar s-au risipit pana la urma. In mod incredibil, am avut parte de vreme excelenta pentru catarare.

In partea din stanga, m-am dus mai intai eu cap pe „Hornul”. Am asigurat doar primul piton, dupa care am inaintat destul de mult in horn neasigurata. Cand am ajuns la pasul dificil al traseului (o mica surplomba), earm deja obosita si nu am avut incredere in fortele mele sa trec acea surplomba. Ca atare am renuntat si m-am descatarat pe undeva prin stanga. Odata ajunsa la sol, baietii mi-au sugerat sa incerc sa urc (asigur) prima parte din „Lingura”, inclusiv caraba ruginita din partea de sus, urmand ca de acolo sa ma bag pe surplomba de la „Horn”. Mi s-a parut o idee foarte buna, asa ca am trecut la treaba. Primul piton era deja asigurat, trebuia acum sa-l asigur pe al doilea. Aici mi-a fost cel mai greu, dar am insistat pentru ca imi aminteam sa l-am mai asigurat o data cand m-am catarat prima data pe „Horn” si „Lingura” (mai 2013). Imi aminteam de asemenea ca atunci am reusit doar in urma unui spagat imens, asa ca am incercat aceeasi tactica si azi. Din fericire a functionat, asa ca am trecut la al treilea piton, care nu mi-a pus probleme. Dupa asta am incercat sa asigur caraba aceea ruginita, dar nu am reusit. Asigurata totusi in al treilea piton, care se gasea cam la nivelul intrarii in surplomba de pe „Horn”, am avut curaj sa atac surplomba. De data asta a mers fara probleme (efectul psihic al asigurarii a ajutat foarte mult). Dupa aceea am asigurat caraba din „Lingura” (iar am facut mélange de trasee, ca in mai anul trecut !) si apoi pitonul de deasupra ei, unde am facut top.

Dupa ce s-au dat si baietii, am urcat din nou in mansa si am mutat topul mai la dreapta in topul traseelor 3 („Flesh Clasic” 6b) si 4 („Flesh Direct” 6c), ca sa ne putem da in mansa in zona aceea. Pana la urma nu ne-am dat pe 3 si 4, ci pe 5 („Micul Septar” 6a+), pe care il mai facusem toti in mansa cu alta ocazie (si ne-a placut). Dupa ce ne-am dat in mansa pe „Micul Septar”, s-a dus Cosmin si a mutat topul un pic mai la dreapta, adica a pus coarda in topul corect al traseului 5. A facut o treaba foarte buna, in conditiile in care a trebuit si sa asigure 2 pitoane pana la top. Dupa Cosmin, m-am dat si eu mansa pe varianta asta, dupa care am strans coarda si ne-am retras spre Racadau in jur de 5. La 6 fara un sfert eram deja acasa.

Ne-am declarat toti foarte incantati de antrenamentul de azi. Chiar am spus la un moment dat: „Iata ca Tampa nu este deloc banala”. Evident, sunt o gramada de trasee pe care ne putem antrena. Ne prinde bine din cand in cand sa revenim.

 

Această prezentare necesită JavaScript.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: