Publicat de: Andra Bunea | 19/02/2017

Valea Seaca a Caraimanului – Brana Portitei – Portita Caraimanului (17 febr. 2017)

Saptamana care tocmai s-a incheiat am avut foarte mult de lucru la serviciu. Prima jumatate a saptamanii a fost atat de incarcata, incat joi nu mai eram buna de nimic. Mi-am zis: „am nevoie de o pauza sa ma deconectez si relaxez. Doar weekendul nu-mi ajunge”. Si unde ma pot eu relaxa mai bine decat pe munte ?! Il auzisem pe Adi din Bucuresti ca are cateva zile libere si ca intentioneaza sa ajunga in Busteni miercuri si vineri. Asa ca mi-am luat o zi de concediu vineri si am decis sa urcam impreuna pe Valea Seaca a Caraimanului (VSC). Adi propusese si Valcelul Tancurilor de pe versantul nordic al Morarului, dar i-am zis sa-l lasam pentru mai tarziu pentru ca acum zapada nu este consolidata.

L-am asteptat pe Adi la gara la 8 fara un sfert si am pornit spre Caminul Alpin, unde am lasat masina (intre timp am „resuscitat-o” pe Suzuka). Am lasat masina acolo ca sa ne fie mai usor la intoarcere, pentru ca voiam sa coboram pe Alba. La Caminul Alpin am vazut 3 baieti care se echipau de tura. Adi l-a recunoscut imediat pe Gabi (alias Baza), care intentiona sa urce pe Albisoara Strungii. Tocmai vorbisem despre el in cursul saptamanii (in legatura cu niste pitoane pe care le avea de vanzare pe blogul lui), iar Adi vorbise cu el si la telefon. Iata deci ca dictonul „Ce mica e lumea ! Iar lumea alpinistilor este chiar minuscula !” s-a confirmat din nou !

Le-am spus si noi ce avem de gand sa facem: urcare pe VSC, continuare pe Hornurile Vaii Seci (HVS) sau pe Valcelul Mortului (VM), iesire la Cruce si coborare pe V. Alba. Ne-am urat reciproc succes si am pornit spre partia Kalinderu. Eu il chestionasem pe Adi si cu privire la Spalatura Vaii Seci (pe care nu am urcat niciodata in conditii de iarna – de altfel nici pe Hornuri), dar el mi-a zis ca starea zapezii nu permite acum o abordare de iarna. Intr-o ora si 10 minute am ajuns la intrarea in VSC, asta dupa o scurta abatere pe la baza peretelui de catarare Piranha, unde i-am aratat lui Adi traseele catarate in toamna.

La intrarea pe VSC am dat de zapada neconsolidata, insa suficient de multa incat sa acopere prima saritoare. Se vedeau urmele unora care au fost recent pe acolo (de exemplu Daniel Toader). Unele saritori le-am depasit direct pe zapada, pe altele ne-am catarat la mixt. Saritoarea mare de la mijlocul vaii era complet acoperita, asa ca nu ne-a pus probleme. Un pic mai dificila a fost saritoarea cu fereastra, care era doar partial acoperita. Nu se putea trece prin fereastra. Nu ne ramanea decat sa cataram hornul ingust din stanga. Subtirel si inalt cum e, Adi a trecut acolo fara probleme. Eu m-am chinuit putin. Am intrat cu umarul stang in horn ca sa ma catar din lateral, asta dupa ce am scos mana din breteaua stanga a rucsacului ca sa nu ma incomodeze. Pe la jumatea hornului am ramas blocata, asa ca Adi mi-a intins un anou ca sa am priza la mana dreapta. Ajutata de el, am trecut cu bine.

Am continuat apoi spre saritoarea Prelucie pe o zapada alternanta: cand tare, cand neconsolidata (ca zaharul) si adanca. Pe saritoarea Prelucie era gheata, asa ca nu am abordat-o frontal, ci am ocolit-o prin stanga. Pana la bifurcatia dintre VM si HVS mai aveam de urcat un jgheab cu zapada zaharoasa, in care ne afundam mai sus de genunchi. Mai era un fir in dreapta, dar nu ne-am gandit sa incercam si pe acolo. I-am propus lui Adi sa urcam pe versantul stang al jgheabului, unde erau fete de iarba cu putina zapada pe ele. A fost mai usor pentru ca nu am mai innotat in zapada, dar a fost totusi dificil pentru ca a trebuit sa cataram la coltari si pioleti un teren abrupt cu multe traversari laterale. Insa cu un pic de atentie, am trecut cu bine de aceasta portiune. Am coborat apoi in firul vaii, exact sub intersectia dintre VM (care merge spre stanga) si HVS (care continua drept in sus).

Trebuie sa mentionez ca am avut o vreme superba si un prim plan impresionant asupra Crucii, a Spalaturii Vaii Seci (care era foarte descoperita) si asupra Crestei Picaturii. Ne-am amuzat tot traseul strigandu-l pe Baza 🙂 „Baza, unde esti ?!” Bineinteles ca el nu ne putea auzi. Ne-am uitat de cateva ori spre Strunga Marelui V in care trebuiau sa iasa ei, dar nu am vazut pe nimeni.

Odata ajunsi la bifurcatia sus amintita (la 13:30), am studiat cu atentie situatia. Prima saritoare de pe HVS era partial acoperita si asta mai mult cu gheata. Se putea ocoli prin dreapta, dar mai sus era aceeasi situatie: putina zapada (probabil neconsolidata ca si pana acolo) si multa gheata. Am renuntat la aceasta varianta si ne-am intors privirile spre VM: prima saritoare avea foarte putina zapada. Singura varianta de abordare ar fi fost pe stanga, dar era foarte spalata si cu gheata pe ea. Nici saritorile de mai sus nu aratau prea grozav (una inalta era partial descoperita). In aceste conditii, am decis amandoi ca nu avem chef de o catarare mixta pe VM.

Eu am mentionat atunci varianta retragerii pe unde am venit, dar Adi -un bun cunoscator al locurilor- mi-a spus ca nu e nevoie sa ne intoarcem. Putem ocoli prin stanga prima saritoare din VM, mai urcam putin si ajungem in Brana (sau Braul) Portitei, pe care continuam spre stanga pana la Portita Caraimanului. Acolo avem mai multe optiuni de retragere, pe care le vom discuta la fata locului. Propunerea lui mi-a convenit pentru ca nu parcursesem niciodata Brana Portitei in conditii de iarna (am parcurs-o o singura data vara in sens invers, cand am urcat pe VM si am iesit la Cruce).

Am inceput asadar sa urcam fetele de iarba din stanga primei saritori de pe VM. Ceea ce de jos parea destul de usor, la fata locului s-a dovedit a fi mai complicat. Am avut de trecut un pas de mixt cu o mica traversare spre dreapta (putina zapada, putine prize si ceva gheata). Am trecut cu bine si de asta, dupa care am urcat fara probleme pana in Brana. Am facut stanga si am continuat printre jnepenii acoperiti de zapada. Dupa vreo jumate de ora de mers pe Brana, am ajuns la Portita Caraimanului, care ofera un spectacol impresionant: intr-o parte vezi prin ea Valea Jepilor, iar in cealalta Muntii Baiului. Am ajuns acolo la 14:15 si am facut o pauza de 25 minute. Pe partea dinspre Jepi era soare, asa ca am profitat de putina caldura.

Adi mi-a explicat variantele de retragere: fie in continuare pe Brana si coborare pe Jepii Mici, fie coborare spre Saua Vanturilor, apoi pe valcelul care reprezinta continuarea Grohotisului Inflorit (sau Valcelul Izvorului), dupa care viram stanga si coboram spre Poiana Tarlelor si apoi pe Braul Diagonal. Am ales imediat cea de-a doua varianta pentru ca era mai scurta si pentru ca ne scotea inapoi la Kalinderu. Am plecat de la Portita la 3 fara 20. Odata ajunsi in Saua Vanturilor, l-am rugat pe Adi sa ma astepte putin pentru ca voiam sa urc la punctul de belvedere de pe partea opusa.

Locurile mi se pareau foarte cunoscute. Nu mi-a trebuit mult ca sa-mi dau seama de ce: in aceast loc am iesit noi (eu, Sebi si un alt amic din Brasov) pe 3 septembrie 2016, cand intentionam sa ajungem la Portita. Am urcat atunci un valcel super abrupt (Adi mi-a zis ca se numeste Valcelul de sub Portita); de fapt, am catarat doar prima parte din el, dupa care am urcat prin stanga printre copaci si jnepeni; am continuat apoi pe o vale cu multa vegetatie si am iesit in Saua Vanturilor. In incercarea de a gasi poteca spre Jepii Mici (care oricum nu era acolo), am mai balaurit putin prin zona, dupa care am decis sa ne retragem pentru ca se intuneca. Dupa alte peripetii pe care nu le mai descriu aici, am reusit sa dam in Braul Diagonal si am ajuns in partea de sus a partiei Kalinderu. A fost o tura memorabila, despre care nu am scris jurnal atunci pentru ca nu stiam sa spun pe unde am umblat 🙂

Dupa ce am coborat de la punctul de belvedere, am continuat cu atentie valcelul inclinat care duce spre poteca dintre V. Spumoasa si Tarla Berbecilor. Era ceva zapada pe el, insa destul de moale pentru ca batuse soarele in zona aceea. Am cotit apoi stanga si am ajuns intr-un valcel mult mai inclinat si cu mai multa zapada. Aici zapada cursese putin, dar nu am avut probleme la coborare (nu a plecat cu noi). Dupa ce am innotat copios pe-acolo, am ajuns la intersectia cu poteca sus-amintita si am facut din nou stanga. Am urcat putin prin padure si am inceput apoi coborarea spre Busteni. In zonele deschise era multa zapada (aproape pana la brau). Si in padure era foarte multa zapada, cazuta probabil de pe versant.

Am mai mers putin si am ajuns intr-o zona care din nou imi era foarte cunoscuta. In stanga se zarea un perete stancos, asa ca m-am apropiat sa-l vad mai bine. Atunci am exclamat: „Asta e valcelul pe care am urcat in septembrie !” Adi mi-a confirmat ca este vorba despre Valcelul de sub Portita. Nu-mi venea sa cred ca am ajuns din nou in locul acesta !! Bine ca s-a lamurit misterul !!

Nu am mers pe Braul Diagonal pana la capatul de sus al partiei Kalinderu, ci am continuat oblic spre stanga si am iesit undeva deasupra potecii care duce spre VSC. Am coborat apoi drept prin padure si am dat in poteca. De acolo si pana la baza partiei Kalinderu am mai facut vreun sfert de ora. La 17:30 am fost la masina si ne-am intors pe lumina spre Brasov. Adi a ramas in zona pentru ca urma sa mergem a doua zi (sambata) in Crai, dar despre asta in raportul de tura urmator.

In concluzie: a fost o tura foarte reusita, desi nu ne-a iesit ce ne-am propus initial. Insa nu imi pare rau. Imaginile cu Portita Caraimanului au compensat din plin orice eventuala „pierdere”. M-am bucurat de asemenea sa inteleg traseul haotic pe care l-am facut in acea sambata la inceput de septembrie. Cat despre HVS sau VM: mai trebuie sa asteptam, deocamdata nu se pot parcurge decat cu multa dificultate si doar la mixt.

Această prezentare necesită JavaScript.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: