Publicat de: Andra Bunea | 23/04/2018

Catarare in peretele Animalelor: Cangurul 4B (20 apr. 2018)

Vinerea trecuta Mihai (Jabon) intentiona sa mearga cu Marius in Animale pentru un traseu de mai multe lungimi. Insa a intervenit ceva la serviciu si nu a mai putut pleca. Am mers eu in schimb (mi-am luat liber vineri). Joi am studiat putin descrierele de pe roclimbs.ro ca sa decidem ce traseu vom face. Eu credeam ca avem timp de doua trasee, asa ca am salvat topourile pentru Cangurul (4B, 7-, 3lc) si Diedrul Corbilor (5A, 7+, 4lc). Pana la urma am catarat doar Cangurul si a fost mai bine asa.

Am intrat tarziu in traseu pentru ca am avut de rezolvat ceva dimineata. In jur de 10 am lasat masina in Poiana Inului si la 11:00 am inceput catararea pe Cangur (topo si detalii aici: https://www.roclimbs.ro/Ruta.aspx?ID_Ruta=464). Am mers cap schimbat cu un singur rucsac pe care l-a carat secundul. Marius a plecat cap pe prima lungime, care nu pune probleme tehnice deosebite, dar este neplacuta la intrare (zona friabila cu pamant si iarba). In padure era racoare, dar odata ajunsi pe stanca ne-am incalzit si a fost foarte bine.

Marius a regrupat acolo unde trebuia (conform descrierii). Dupa ce am recuperat buclele, am plecat eu cap pe a doua lungime. Pe aceasta lungime traseul a fost mai tehnic (mai putine balarii), ceea ce mi-a placut foarte mult. Nu mi-a fost greu sa gasesc linia traseului, insa n-am reusit sa identific corect regruparea. Erau foarte multe regrupari intermediare si nu stiam care este regruparea corecta inainte de a treia lungime. Am urcat astfel mai mult decat trebuia si m-am oprit intr-o regrupare cu 2 pitoane chiar inainte de pas (am marcat-o in poza cu o sageata rosie) pentru ca mi se terminasera buclele.

Pana la urma a fost mai bine asa pentru ca Marius a putut sa plece odihnit pe pas. Daca am fi regrupat mai jos (conform topo-ului), ar fi trebuit sa mai catere putin inante de pas si asta l-ar fi obosit. Dupa ce s-a odihnit un pic, Marius a traversat usor spre stanga si a inceput catararea fisurii cu pasul traseului. M-am bucurat ca a mers el cap pe aceasta lungime. Find mai inalt, s-a miscat mult mai bine in fisura. Dupa ce a trecut de pas, nu a mai fost nimic greu din punct de vedere tehnic. Asta nu inseamna insa ca a fost usor: terenul este foarte friabil in partea superioara. A trebuit sa se catere la un moment dat pe iarba, in conditiile in care espadrilele nu au nici o aderenta pe iarba ! Nu ne mai auzeam din cauza vantului, asa ca am aplicat regula de baza: cand am vazut ca se intinde coarda, m-am pregatit de plecare (am folosit 2 semi-corzi de 60 m).

Mi-a fost greu sa trec pasul pentru ca imi alunecau espadrilele pe stanca. Nici mai sus (in zona cu iarba) nu mi-a fost prea usor, dar totul e bine cand se termina cu bine, asa ca in jur de ora 15 eram amandoi sus in padure. Am decis sa urcam in creasta si sa facem acolo pauza de masa. Am beneficiat de soare si de un peisaj superb cu Bucegii (Bucsoiu si Creasta Morarului) in prim plan. La 16:30 am inceput coborarea prin padure. Ne era clar ca nu mai este timp pentru al doilea traseu. Am lasat Diedrul Corbilor pe alta data, speram noi tot sezonul acesta.

Această prezentare necesită JavaScript.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: