Atat de mult mi-a placut traseul pe care l-am facut sambata trecuta, incat l-am reeditat la mai putin de 10 zile distanta ! Iata cum s-a intamplat: aveam planificata de cateva saptamani o iesire la Portita Caraimanului cu acces dinspre Jepii Mici. Vorbisem cu Marian sa facem acest traseu pentru ca el nu a mai fost la Portita.
Insa dupa tura din 8 iunie, cand am urcat pe Albisoara Gemenelor (AG), am traversat Tunelul Picaturii si am mers pe Brana Portitei pana sub Cruce, mi-a venit o idee mult mai buna: ce-ar fi sa urmam acelasi traseu si sa continuam pe Brana Portitei pana la Portita Caraimanului, dupa care sa coboram pe Jepii Mici ?
Parea un proiect indraznet, greu de realizat intr-un timp scurt (Marian trebuia sa se intoarca in Brasov pana la ora 16), dar mi-am zis ca merita sa incercam. Am propus sa plecam la 6:30 din Busteni si am estimat la 8h30′ timpul total necesar.
Singura parte de traseu care imi crea probleme era urcarea pe AG: nu stiam cat de repede o sa ne miscam si daca Marian va reusi sa catere fara asigurare toate saritorile. Asa ca mi-am luat la mine tot setul de nuci pentru a fi gata sa asigur pasajele dificile. Insa nu a fost nevoie: Marian s-a descurcat cu brio pe saritori, asa ca am scos un timp foarte bun la urcarea pe AG. La 11 fara 10 ajungeam deja la Tunelul Picaturii.
Dupa pozele de rigoare, am trecut pe partea cealalta si am inceput coborarea pe Brana Portitei. A trebuit sa ne miscam cu mare atentie pentru ca terenul este abrupt si accidentat. Am facut rapel la hornul vertical din apropierea Spalaturii Vaii Seci. La 11:20 eram deja pe Brana Portitei sub Cruce. Peisajul ametitor, combinat cu salbaticia zonei si linistea din jur ne umplea de extaz.
Am avut parte de o vreme superba; a inceput sa se innoreze si sa picure abia dupa ce am ajuns la Portita – adica la ora 12. Dupa o scurta pauza de masa si poze, ne-am pregatit sa coboram pe Brana Portitei spre Jepii Mici. Inainte sa plecam, au aparut din partea cealalta 2 tineri (urcasera pe Jepi). Le-am facut si lor 2 poze, dupa care am plecat. Pana la jonctiunea cu Jepii Mici ne-a plouat putin in reprize, ceea ce ne-a facut sa ne grabim si mai mult (stiam ca s-a anuntat ploaie dupa ora 14). Am coborat Jepii Mici intr-o ora si 15 minute, ceea ce reprezinta un timp foarte bun. Nu am vrut sa fortam mai mult pentru ca genunchii nostri erau deja obositi.
La final am constatat ca am scos un timp total de aproape 8 ore, mai bun decat cel estimat de mine. Marian a fost foarte incantat sa descopere aceasta parte ascunsa a Bucegilor, iar eu am fost bucuroasa ca am reusit sa parcurg pentru prima data integral Brana Portitei de la Tunelul Picaturii pana in Jepii Mici.
Andra Bunea 
Lasă un comentariu